Marionet Radio

Stay a while and listen

De ce motoarele de căutare sunt proaste astăzi

By Leave a Comment

Un depozit subteran există în Arctica. Înăuntru adăpostește 1,3 miliarde de semințe de pe tot globul. Este o măsură de siguranță în cazul colapsului civilizației. Se numeste “Svalbard Gobal Seed Vault”.
Este o măsură de siguranță pentru agricultură, biodiversitate, supraviețuire în cazul în care lumea se prăbușește.

Motoarele de căutare funcționează atât de prost astăzi încât te întrebi: avem oare nevoie de ceva asemănător Svalbard pentru Internet? Sunt sigur că ați observat cât de coruptă e căutarea online în prezent. De la o banală întrebare sau căutarea unei postări de pe un forum de acum 10 ani și până la aflarea soluției problemei telefonului tău. E o mare șansă ca ceea ce găsești să fie în afara soluției. Punctul de cotitură e să afli că nu mai găsești niciodată ceea ce cauți. Ce s-a întâmplat? Le-am distrus accidental prin căutări copleșitoare? Au fost distruse intenționat ca să fie înlocuite de AI? Sau răspunsul e cumva mult mai sumbru?

Motoarele de căutare sunt construite pe agregarea informațiilor de pe Internet. Ele ofereau un răspuns curat și accesibil oricui. Astăzi au îngropat informația în zgomot și reclame. Nu mai au acuratețe și nu oferă încredere. Iar majoritatea informației e ascunsă. Dacă adevărul dispare, ce putem spune despre cine îl controlează? Întrebarea nu e despre ceea ce lipsește, ci mai degraba cine beneficiaza? Dacă anumite voci sunt reduse la tăcere, cine decide ce e adevărat? Oamenii pierd tăcuți accesul la informație și cunoaștere la care de obicei aveau acces. Acum, dacă te uiți după ceva nu poți găsi. Amintiți-vă că Internetul a fost construit de oameni și din acest motiv se simte ca ceva uman. Articolul pe care-l citeai era scris de oameni, videourile pe care le vedeai erau făcute de oameni. Totul avea o amprentă umană.

Astăzi, pare cizelat la suprafață, dar a fost despuiat și jefuit de sufletul lui. Cauți răspunsuri, dar nimic nu pare în regula. Motoarele n-au fost niciodată perfecte, dar acum au devenit inutile. Vrei un răspuns simplu și în loc de asta primești o replică AI. Înainte nu era așa. Căutarea chiar funcționa. Doar că asta nu e un eșec tehnologic. Este acapararea puterii. Grădini închise între ziduri, consens artificial, amnezie digitală, toate astea sunt despre control. Și dacă nu suntem atenți vom pierde mult mai mult decât răspunsuri la căutări. Pierdem șansa de a alege.

Motoarele de căutare colapsează dintr-un motiv. Probabil ați observat asta: calitatea căutărilor s-a prăbușit. Răspunsuri reale sunt greu de aflat. Totul e mlaștină AI, răspunsuri incorecte, rezultate plătite și manipulate SEO. Nu avem de-a face cu algoritmi proști, ci vedem o îngropare dirijata a cunoașterii digitale. Nu pentru că e depășită, ci pentru că e neprofitabilă. Întotdeauna e vorba despre bani. Dar când vrei să faci mai mulți bani, an de an, la nesfârșit, marginile nu sunt doar tăiate, sunt decapitate.

Motoarele nu mai sunt unelte de descoperie și învățare de odinioară. Au devenit un tunel îngust care te direcționează dincolo de ceea ce gândești. Din acest motiv am pierdut abilitatea de verificare independentă. Și nu doar atât. Istoria poate fi rescrisă în timp real. Ei controlează fluxul de informații, dar și ceea ce vezi. Dacă nu vor să vezi ceva anume, nu vei vedea. Informațiile sunt îngropate adânc sub aisbergul numit Internet. Asta înseamnă că memoria reală a vechiului Internet va dispărea înainte ca cineva să facă un backup.

Un studiu din 2023 făcut de “hrefs”, spune că 90% din conținutul online nu primește trafic organic de la motoarele de căutare precum Google. Asta înseamnă că aproape tot Internetul este invizibil funcțional. Ceea ce vezi când cauți este o fracțiune de zece procente din ceea ce e acolo. Este ca și cum ai construi cea mai mare bibliotecă, dar ai zidi 90% din cărți în beton și bibliotecarul ți-ar arăta doar cărțile pe care le vrea el.

Dacă te gândești că AI repară cumva problema te înșeli. Încearcă Google pe o nișă, ceva despre care doar tu ai habar sau îți pasă. Ce primești? Reclame, nămol AI, nonsensuri optimizate SEO scrise parcă de un elev de gimnaziu în timpul unei pene de curent. Răspunsurile reale sunt îngropate sub ferme de linkuri și spam de cuvinte cheie. Vechile forumuri de Internet cu informații reale sunt de-indexate.

Întorcându-ne în timp, un motor de căutare găsea de obicei răspunsul pe un forum de acum opt-nouă ani. Era atât de ajutător. Acum, conversațiile sunt ca niște grădini înconjurate de ziduri precum Discord unde fiecare discuție e spionată și accesul la informație și cunoaștere ținut departe de outsideri. Chiar și Reddit – unul dintre ultimele bastioane ale răspunsurilor date de oameni în carne și oase, e astăzi inundat de replicit bot și modele AI despre care oamenii cred că e conținut uman. Dacă folosești Reddit stai de vorbă cu AI fără să știi. Motoare de cautare ca Google obișnuiau să fie o bibliotecă magică. Puteai găsi orice doreai dacă căutai îndeajuns. Acum pare ca și cum ai întreba un bețiv despre un sfat medical.

Să fim clari. Google a făcut 438 de miliarde de dolari în 2024 și 80% din ei prin reclame. Cu cât mai multe click-uri cu atât mai mare saltul și mult mai confuz devii. Dar și profit mai mare pentru ei. Un motor de căutare defect nu e o slăbiciune, e o caracteristică.

Prima dată au pus mâna pe piața și au prăbușit-o. Acum eu, tu, oricine suferă. E similar cu ceea ce Uber și Lyft au făcut industriei taxiurilor. Au livrat un produs la un preț mic și au omorât concurența. Cum a rămas singurul taxi din oraș, evident că a crescut prețurile, dar a scăzut calitatea. Cum au făcut-o? Prin asumarea pierderilor ani în șir. La început scopul n-a fost profitul ci monopolizarea pieței. Ca fapt divers, Uber a apărut în 2009 și abia în 2023 a raportat primul an profitabil. (Amazon a reușit asta după “doar” șase ani. n.m.)
Ce se întâmplă când nu găsești ce cauți? Ei bine apelezi la un asistent AI. Exact ăsta e planul. Acum ei configurează întrebarea și răspunsul direct. Nu mai e nevoie de alte website-uri și companii; stai doar pe website-ul sau aplicația lor cât de mult posibil. Bloguri independente, experți de nișă – toți au fost îngropați în morminte superficiale.

Dar lucrurile devin mai interesante. În 2024 NewsGuard – o organizație ce verifică dezinformările, a identificat 49 de site-uri scrise aproape în întregime de inteligența artificială. Ea poate produce mii de postări zilnic, în orice domeniu, chiar dacă incorect. Zilele blogurilor și a site-urilor mici scrise de o persoană sau o mică echipă s-au sfârșit. Hoarde de conținut generat de AI e mult mai bănos. Asta e ce primim toți. Această inundare cu lături nu doar murdărește apa, ci construiește consens artificial. Orice narativ pe care un guvern sau miliardar o dorește, o are. Când o minciună e rostogolită îndeajuns, motoarele de căutare încep să o trateze ca adevăr. Asta se cheamă “Efectul adevărului iluzoriu”. Consensul sintetic atinge pe oricine din noi, că știm sau nu. Gândește-te o clipă câte lucruri crezi pentru că ai fost subtil influențat să crezi în acele lucruri? Cred că 95% dintre oameni nici măcar nu realizează că se întâmplă asta.

Să vorbim despre uitare. Conform Internet Archive peste 38% dintre site-urile existente în 2013 sunt disparute astăzi! Odată cu avansul mlaștinii AI care umple fiecare cărare a Internetului, Internetul uman se pierde în fiecare zi. Link-uri moarte, pagini nearhivate, comunități șterse. Forumuri întregi au fost eliminate înainte de a fi conservate. Te gândești: “cui îi pasă?” Sunt doar pagini web vechi. Dar contează. Aceste pagini vechi sunt toate opinii și gânduri umane, idei și perspective, istorie, instantanee ale timpului sau ale modului cum oamenii gândeau și simțeau pe orice subiect.

Pentru mine unul e foarte important, considerând că acum totul e AI. Răspunsuri umane reale au fost șterse. Nu avem de-a face cu pagini pierdute. Vedem cum memoria lumii e rescrisă în timp real. Ce se întâmplă dacă istoria noastră e ștearsă, alterată sau uitată? Pentru că istoria e scrisă de învingători. Dacă poți recrea trecutul și întări prezentul, viitorul depinde complet de tine. Ei știu asta și o folosesc cu noi în fiecare zi. Motoarele de căutare sunt proaste astăzi și istoria umana se pierde.

Ce putem face? Să creăm depozitul Internetului, așa cum l-am făcut pe cel cu semințe din Svalbard. O mulțime de backup-uri offline și online al adevăratului web. Instantanee ale motoarelor de căutare, forumuri pierdute, arhive de imagini, tot ceea ce trebuie păstrat și înghețat în timp dar într-un fel nealterabil.

Asa cum Bitcoin este în blockchain, poate că depozitul de Internet va fi la fel. Asta înseamnă că odată ce ceva e adăugat depozitului el nu poate fi schimbat, editat sau șters. Blockchainul merge pe baza a milioane de computere independente din întreaga lume care să verifice ce e real. Nicio singură persoană, companie sau guvern nu poate să altereze înregistrările fără ca ceilalți să nu observe. Să verifice orice nouă schimbare a fiecărei înregistrări. Nu va fi stocată într-un singur loc, ci peste tot. Nimeni nu va putea să fie atât de puternic încât să schimbe depozitul de Internet. Ar fi contrariul a ceea ce vedem acum, când o mână de companii pot șterge în surdină articole, îngroapă rezultate de căutare sau rescriu istoria fără ca nimeni să bage de seama. Un blockchain backed Internet va fi ca înghețarea realității în chihlimbar, în afara algoritmilor, senzorilor sau revizuirilor. Un loc unde AI, lăcomia nu pot ajunge.

Ce înseamnă toate astea? Căutările nu oferă rezultate proaste din întâmplare. Sunt așa pentru că de ele beneficiază cei aflați în control. Trecutul e blurat, prezentul e un scenariu, viitorul se autocompletează. Poate că depozitul de Internet este ultima noastră speranță. Sau poate e un semn că avem nevoie să schimbăm modul cum tratăm întregul adevăr digital. Nu asumați că acea cunoaștere va fi mereu căutabilă. Ea deja dispare. Viitorii istorici se vor fi întrebând cum de o întreagă specie a pierdut toată cunoașterea colectivă doar pentru că a uitat să apese “Save”. Poate că depozitul de Internet nu va fi îndeajuns, poate că deja e prea târziu. Ce crezi?

(După canalul Youtube “All time”)

Barbaria Sharia

By Leave a Comment

Prima dată când am fost arestat în Iran, mă plimbam pe plajă împreună cu o prietenă. Ne țineam de mână. Am fost condamnați la 70 de lovituri de bici. Am dat ceva mită și pedeapsa mi-a fost redusă la 50. Mi-amintesc cum judecătorul și-a deschis mapa de pe birou fără jenă ca să pun banii în ea.

Am fost biciuit, fata nu. Când am scăpat tata mă aștepta. Mi-a ciufulit părul și mi-a spus cu mândrie: “acum ești bărbat“. M-a dus la patiseria preferată, am cumpărat ceva produse, apoi am plecat acasă și am băut împreună alcool. Era de fapt un amestec de alcool etilic de 90 de grade cu suc de rodie. Nu ne permiteam să cumpărăm lichior de la dealeri.


N-am mai văzut-o niciodată pe fată. Fiind biciuit după prima întâlnire, mi-a lăsat un gust amar pentru eventuala continuare a legăturii.

Aveam 19 ani și eram introvertit, așa că pentru o vreme nu am avut nicio relație. Spre amuzament, am crezut că episodul nefericit îmi va afecta viața sentimentală. M-am retras pentru câțiva ani ca să mă concentrez pe carieră și familie. Cum nu aveam niciuna dintre ele, am făcut activism studențesc. Ceea ce m-a dus la închisoare unde am fost bătut cu cruzime. Dar asta e o poveste pentru altadată.

Morala întâmplării: Sharia este o barbarie.
Asta e tot.
(Preluare de pe “X“ de la utilizatorul Siavash Safavi care trăiește astăzi în Canada)

Dezlegarea unui mister vechi de 66 de ani

By 1 Comment

La aproape 66 de ani după ce trupul maltratat al unui băiețel a fost găsit înghesuit într-o cutie de carton, poliția din Philadelphia spune că au dezlegat în final misterul în cazul celui mai cunoscut dosar penal din istoria orașului. Numele “băiatului din cutie” este Joseph Augustus Zarelli.
Dezvăluind numele băiatului autoritățile speră să mai facă un pas către aflarea ucigasului și în același timp să dea victimei – cunoscut de generații întregi de localnici ca “băiatul din cutie” o măsură a demnității.
Boy in the Box
“Când oamenii se gândesc la băiatul din cutie simt o tristețe fără margini, nu doar pentru că un copil a fost ucis, ci pentru că identitatea și existența lui au fost date la o parte” a spus șefa poliției orașului Danielle Outlaw într-o conferință de presă. Ea mai spune că cel mai vechi caz nerezolvat de crimă “a bântuit comunitatea, departamentul de poliție, națiunea, lumea pentru mai mult de 60 de ani”.

Investigația crimei rămâne deschisă, dar trecerea timpului complică lucrurile. “Rămâne o bătălie mare identificarea ucigașului” spune căpitanul Jason Smith, șeful echipei desemnată cazului. “Nu vom face o arestare. Nu vom face poate niciodată o identificare. Dar vom încerca al dracului de mult” a completat el.

Poliția spune că ambii părinți ai băiatului pe nume Joseph Augustus Zarelli, sunt decedați, dar există frați. Familia lui locuiește încă în zona de vest a orașului Philadelphia.
Trupul gol și învinețit al copilului a fost găsit pe 25 februarie 1957 într-o zonă împădurită din oraș. Băiatul de patru ani era învelit într-o pătură și pus într-o cutie mare JCPenney. Poliția spune că era subnutrit. Copilul a fost bătut până la moarte. Postere cu fotografia copilului au fost împrăștiate și lipite peste tot în oraș, în vreme ce poliția încerca să prindă făptașul. Poliția a urmărit sute de piste la care a renunțat. Printre ele: copilul era un refugiat din Ungaria sau fusese răpit în preajma unui supermarket din Long Island în 1955 etc. Au fost investigați circari ambulanți sau o familie care primea copii în plasament, dar toți au fost scoși de pe lista suspecților.
O femeie din Ohio susținea că mama ei l-a adus pe băiat de ziua părinților în 1954, l-a ținut în beciul lor din casa situată în suburbiile Philadelphiei și l-a omorât într-un acces de furie. S-a dovedit o altă pistă falsă.

Între timp identitatea băiatului măcina mințile ofițerilor de poliție, generație după generație.
Poliția a obținut aprobarea să deshumeze corpul băiatului pentru teste ADN în 1998 și 2019. Ultimul rând de teste combinat cu genealogia genetică a oferit poliției mare descoperire.
Doctora Colleen Fitzpatrick, președinta “Identifinders International” – o companie ce folosește metode criminalistice în genealogia genetică să ajute autoritățile în cazurile vechi, spune că ADN-ul copilului era atât de degradat încât au fost necesari doi ani și jumătate de muncă pentru a extrage date ca să facă genealogia. Testul rezultat a fost încărcat în baza de date ADN, ceea ce a permis oamenilor de știință să găsească o potrivire pe partea maternală a copilului. Autoritățile au obținut o hotărâre judecătorească pentru înregistrările oricărui copil născut de presupusa mamă a lui Joseph între 1944 și 1956. Au găsit certificatul de naștere al băiatului pe care era trecut și numele tatălui.

William Fleischer – co-fondatorul unui grup profesionist de detectivi numit “Vidocq Society” care a preluat cazul “băiatului din cutie” în urmă cu un sfert de veac, spune că sute de investigatori și-au pus sufletul și inima în aflarea identității băiatului și circumstanțele morții lui în 1957. “Acuma copilul nostru nu mai e “băiatul din cutie”. El are un nume”.
Îngropate inițial la groapa săracilor, rămășițele copilului odihnesc astăzi la intrarea din cimitirul “Ivy Hill” sub un cireș plângător și o piatră pe care scrie “Copilul necunoscut al Americii”. Un serviciu religios se ține în fiecare an la data găsirii lui. Oamenii lasă adesea de Crăciun flori, decorații, jucării.

“Copilul a fost mereu special pentru noi pentru că nu știam cine este” spune Dave Drysdale secretarul cimitirului. Acum știm. Iar numele lui, adevăratul lui nume va fi scris pe piatra de mormânt.

(adaptare dupa Yahoo)

Curiozități (I)

By Leave a Comment

Timizii tind să aibă abilități mari în observație, ceea ce-i face să recunoască ușor miezul problemelor;
Ironic, oamenii pe care îi ignori acum, mai tarziu vei avea nevoie de ei;
Dacă te afli în căutarea perfecțiunii o vei face perpetuu;
Studiile arată că sarcasmul mărește probabilitatea rezolvării problemelor;
Cu cât cunoaștem mai mult o persoană, cu atât devenim mai atașați de ea. O vedem chiar atrăgătoare fizic;
Nu spune secrete nimănui. Dacă nu le poți ține pentru tine, nu te aștepta ca alții să o facă;
Conform studiilor, cea mai buna zi de întâlnire pentru prima dată e miercurea;
Tăcerea e cel mai bun răspuns la o întrebare stupidă;
Cea mai atractivă calitate pe care o ai e încrederea de sine;
Oamenii se schimbă când sunt îndeajuns de răniți;
Fiind singur te ajută să observi singurătatea celorlalți;
Fetele nu vor să audă nici măcar un singur cuvânt rău împotriva persoanei favorite;
Uneori a avea încredere într-un prieten e cel mai dificil lucru. Chiar și cel mai bun prieten îți poate deveni dușman;
Nu-ți ruina ziua îngrijorându-te de problemele de ieri;
Dacă te simți obosit după un somn bun ești deshidratat. Bea apă după ce te scoli;
Un simplu “bună!” poate conduce la un milion de posibilități;
Făcând sex de cel puțin trei ori pe săptămână te poate face să arăți cu patru până la șapte ani mai tânăr/tânără;
Sexul e cel mai bun tratament pentru durerile de cap;
Dacă ești atras sexual de cineva, este mult mai dificil să-l minți.

Calvine Photo – cea mai clară imagine a unui OZN

By Leave a Comment

Ținută secretă de Ministerul Apărării din Marea Britanie peste 30 de ani, fotografia Calvine a apărut acum, dar fotograful este încă necunoscut. Fotografia despre care se tot discuta fără a fi văzută vreodată, a fost capturată de doi excursioniști scoțieni. Ea arată clar un obiect zburător cu forma de diamant.
Pe 4 august 1990 doi drumeți prin Calvine, Scoția au privit cerul și au văzut obiectul. Întâmplător aveau aparatul pregătit și au reușit să surprindă șase imagini ale OZN-ului. Din păcate fotografiile nu au fost niciodată publicate.

După cum relatează ziarul The Mirror, drumeții au înmânat negativul fotografiilor ziarului scoțian Daily Records, care la rândul lui le-a trimis Ministerului Apărării din Londra. Este momentul în care fotografiile s-au făcut nevăzute. După cum spune ziaristul britanic David Clarke “negativul nu a mai fost niciodată văzut de atunci. Ministerul spune acum că au fost returnate ziarului scoțian, dar Daily Records subliniază că nu le-au primit niciodată și nu au idee ce s-a întâmplat cu ele. Sunt o mulțime de întrebări ce-și așteaptă răspunsul”.

Astăzi, datorită determinării lui Clarke, una dintre fotografiile Calvine a fost descoperită după 32 de ani de când a fost făcută.

Revista Newsweek spune că David Clarke a vânat-o timp de 13 ani până când în final l-a găsit pe fostul ofițer de presă al Forțelor Aeriene Regale pe nume Craig Lindsay ce poseda o fotografie din cele șase. Lindsay a ținut pentru el una dintre fotografiile originale cu speranța că într-o zi cineva va întreba de ea.

După ce Lindsay a primit fotografiile de la Daily Record și le-a trimis MOD (Ministry of Defense), acesta i-a cerut să obțină negativele. S-a întors către ziar și i-a rugat să trimită negativele la Londra, ceea ce au și făcut. Acesta a fost momentul dispariției.

Lindsay a fost de acord să dea fotografia ziariștilor David Clarke și Vinnie Adams de la UAP Media UK, ce își propuneau să “ofere informații, contexte și resurse presei din Marea Britanie și altora în sprijinul dezbaterilor cu privire la obiectele cu origine necunoscută pe un ton serios”.
“A fost un privilegiu să lucrez pentru acest caz cu o echipă atât de dedicată” spune Adams. “După 32 de ani și o investigație intensă, te simți bine când dezvălui o imagine despre care știai că există dar nimeni n-o văzuse vreodată”.

Totuși, în vreme ce fotografia a fost găsită și făcută publică, un punct major în cercetarea OZN de altfel, identitatea celor doi excursioniști aflați la originea fotografiilor rămâne necunoscută.

Există o descriere a evenimentului. Newsweek spune că cei doi excursioniști lucrau ca bucătari într-un hotel din Pitlochry, în Zonele Înalte din Scoția (Scottish Highlands). În acea după-amiază de august decid să facă o drumeție pe dealurile din apropierea Calvine. Este momentul în care observă OZN-ul deplasându-se silențios prin aer. Un avion militar urmărea OZN-ul. Părea că încetinește ca să-l observe mai bine înainte de a accelera. “Au văzut obiectul pe cer și s-au speriat. Au fugit într-o pădurice din apropiere. Avionul militar dădea ocol obiectului neidentificat. Este momentul în care au capturat imaginile” spune Clarke.

În ciuda clarității și a atenției media, fotografiile nu au fost făcute – până astăzi – niciodată publice.

Desigur, teoriile asupra originilor obiectului au aruncat în aer media print și online, unii spunând că e făcut de oameni, alții că este de origine extraterestră.
“Din păcate, nu cred că obiectul are origini extraterestre. Cred că e făcut de oameni și orice ar fi, rămâne până astăzi pe lista secretelor cele mai înalte” scrie Clarke în Daily Mail.

O teorie spune că OZN-ul din fotografii poate să fie “Aurora” – un aparat de zbor militar top secret proiectat și construit de Statele Unite în anii ‘80. Totusi, guvernul american neagă că acest proiect a existat vreodată.

Nick Pope, fost responsabil al Ministerului Apărării cu privire la cercetările OZN, declară în ziarul Scottish Sun că a simțit permanent “forțe întunecate” în acest caz. Cineva sabota investigația. “Permanent spuneam presei, parlamentului și publicului că nu e nimic interesant, în vreme ce în spatele ușilor închise ne dădeam de ceasul morții să dăm un sens cazurilor precum OZN-ul Calvine” spune Pope. Cu toate ca s-a retras de multă vreme, Pope nu poate să dezvăluie detaliile legate de investigație. A povestit însă concluzia după ședința finală de analiza a incidentului. “Un ofițer de informații a trecut în vedere toate posibilitățile incidentului OZN din Calvine. Și-a smucit mâna stângă și a zis că nu sunt rușii. A ridicat mâna dreaptă și a zis că nu sunt americanii. L-a privit pe Pope intenționat și a zis că rămâne o singură posibilitate. A privit drept înainte. Șeful meu și cu mine priveam. Apoi s-a uitat la fiecare dintre noi. Noi ne uitam la el. Figura lui era enigmatică”.

(Dupa allthatsinteresting.com)

Din motive evidente nu am descărcat fotografia de pe site-urile autorizate pentru ca s-o repostez. Fotografia o puteți vedea aici. Sunt curios care este opinia voastră asupra originii obiectului.
Totuși, câteva gânduri nu-mi dau pace. În primul rând naivitatea celor doi excursioniști necunoscuți, apoi a ziarului căruia i-au trimis negativul. Cum să trimiți negativul?! Nu se inventase încă fotografia digitală. Lucrurile ar fi stat cu totul altfel. Cei doi au descoperit o mină de aur căreia din naivitate i-au pus cruce. Cu siguranță n-ar mai fi stat să mestece în oală toată ziua ca să facă mâncare pentru alții, ci ar fi trăit cu burta la soare mulți ani de atunci încolo. Inclusiv copiii lor. Ar fi fost o mină de aur și pentru ziar, așa cum sunt sigur ca posesorul fotografiei pitită peste 30 de ani face acum. Fără dubii, publicațiile autorizate să publice fotografia au plătit sume consistente bătrânelului ofițer în retragere. Dar deh, așa se scrie uneori istoria…

Când știi că ai de-a face cu oameni de proastă calitate?

By Leave a Comment

  • Când vorbesc despre ei se laudă că sunt buni, prietenoși și corecți
  • Niciodată nu e vina lor; găsesc mereu o cale de a acuza pe altcineva în orice situație. Întotdeauna sunt victime.
  • Fac totul pentru ei dar vorbesc despre alții
  • Le pasa de tine doar atunci când au nevoie de tine. Întotdeauna vor să le asculți problemele, niciodată ei pe ale tale.
  • Îți întorc orice critică împotriva; de fiecare dată când îi confrunți într-o problema aduc în discuție ceva ce tu ai făcut: “după cum se spune…”
  • Vorbesc rău despre alții tot timpul.
  • Îi tratează ca un despot pe cei pe care-i consideră sub condiția lui/ei. E critic cu orice.
    • oameni

    Sursa: istockphotos

  • Vin în fiecare zi cu o problema, dar nu-ți permit s-o dezvalui pe a ta.
    Întotdeauna sunt victime.
  • Când termini o interacțiune te simți mai rău ca atunci cand ai inceput-o.
  • Fac glume despre prieteni sau spun altuia fapte intime povestite de prietenii lor – în prezenta sau nu a lor.
  • Au discurs condescendent. E greu să dau un exemplu, dar pe parcursul discuției încearcă să te manipuleze și să te subordoneze dorințelor lor. Încearca să te aducă pe “terenul” lor. Dacă îndrăznești să critici respectuos o sugestie la timpul potrivit, opresc discuția ca să prevină faptul că sunt “pe dinafară” și o inițiază mai târziu doar cu tine, nu în fața altora. Asta duce adesea la clamarea că ideea a fost a lor.
  • Inabilitatea de a-și cere scuze sau implicarea într-un conflict. Nu e vina lor. Sunt adesea carismatici, te fac să te simți bine până când faci ceva ce nu le place. Atunci vei fi un om oribil și așa vei ramane. Semne de avertisment: devotament prematur, exclamare de iubire și loialitate urmate de un efort insidios de demonstrare a propriei valori doar ca să ușureze dependența. Apoi vor folosi asta în beneficiul personal. Totul e “bine” până faci ceva ce nu le convine, apoi ciclul se reia. Fugi de ei ca de ciumă! 🙂
  • Se mândresc cu exploziile lor de furie.
  • Când discuți o problema întotdeauna îți vorbesc din experiența lor, nu înțeleg și nu discută motivația celorlalți dintr-o perspectiva empatică.
  • Când sunt prietenoși te întreabă despre problemele tale, dar foarte rar sau deloc nu dau informații despre ei. Am lucrat cu o astfel de persoană. Când apărea un nou angajat era prima care făcea cunoștință cu el. Găsea ceva în comun, îi câștiga încrederea, se oprea de vorba cu el de câteva ori pe zi. În câteva zile el îi spunea lucruri personale pe care altfel nu le-ar fi spus nimănui. Apoi ea folosea aceste informații împotriva lui – dacă simțea o amenințare, sau îl bârfea cu alții pe seama dezvăluirilor personale.

Acestea sunt experiențe ale unora dintre utilizatorii Reddit, preluate pentru dumneavoastră. Dacă aveți și alte sugestii ori dacă ați avut “întâmpinări” cu astfel de oameni nu ezitați să le postați în comentarii.

Ceea ce vezi prima data in iluzia optica iti arata personalitatea

By Leave a Comment

O iluzie optica si imaginile ascunse in ea pot sa releveze multe despre propria-ti personalitate – depinde ce vezi prima data cand iti arunci ochii pe ea.
Vezi o femeie cu parul lung si negru care sta asezata sau o fata umana cu falci proeminente?

Conform canalului Youtube “Bright Side” care a impartasit-o, daca vezi o femeie cu parul lung si inchis la culoare, ai mare putere de observatie si ochi pentru detaliu. Dar esti o persoana rezervata si introvertita. Cand esti inconjurat de prea multi oameni, obosesti destul de repede. Oamenii vad ca esti genul tacut si timid. Va fi destul de greu pentru ceilalti sa te cunoasca, dar de fapt tu te bucuri de singuratate; nu te simti singur sau respins.

Pe de alta parte, daca vezi prima data o fata cu falci proeminente, mai degraba tinzi sa neglijezi detaliile, dar observi imaginea de ansamblu.

Esti genul extrovertit explica realizatorul clipului. Socializezi, discuti si te intalnesti cu prieteni care iti ofera energie. De asemenea esti mai degraba dispus sa rezolvi problemele discutand despre ele. Esti o personalitate deschisa si nepretentioasa. Oamenii te descriu cel mai des ca fiind deschis si prietenos.
Deci carui tip apartii? Reflecta testul tipul personalitatii tale?

(sursa New York Post)

Listen Radio Now

Listen Online Radio

Live Radio UK

Live Radio

Streamitter

Online Radio Box

Radio Online

radio-online

radio-online.com.ro