Cu toții am întâlnit acest gen; ori mai știi, poate că noi înșine suntem astfel doar că nu ne dăm seama. Așadar, să purcedem.
- Când vorbesc despre ei se laudă că sunt buni, onești, prietenoși și corecți
- Niciodată nu e vina lor, găsesc mereu o cale de a acuza pe altcineva în orice situație; ei sunt întotdeauna victime
- Fac totul pentru ei, dar vobesc despre alții
- Le pasă de tine doar atunci când au nevoie de tine. Întotdeauna vor să le asculți păsurile, niciodata ei pe ale tale
- Îți întorc orice critică împotrivă; de fiecare dată când îi confrunți într-o problemă aduc în discuție ceva ce tu ai făcut: “după cum se spune…”
- Vorbesc rău despre alții tot timpul
- Se comportă ca un dictator cu cei pe care îi consideră sub condiția lui/ei; e critic cu orice
- Vin în fiecare zi cu o problemă, dar nu-ți permit s-o spui pe a ta
- Întotdeauna sunt victime
- Când termini o interacțiune cu el/ei te simți mai rău ca atunci când ai început-o
- Fac glume despre prieteni sau spun altora fapte intime aflate de la ei în prezența sau nu a lor
- Discurs condescendent; e greu să ofer un exemplu, dar dacă discuția devine arogantă încearcă să te manipuleze și să te subordoneze dorințelor lui; încearcă să te aducă pe terenul lui. Daca îndrăznești să critici respectuos o sugestie la timpul potrivit, oprește discuția ca să prevină faptul că e “pe dinafara”, dar o inițiază mai târziu doar cu tine, nu în fața altora; mai mult, susține că a fost ideea lui
- Inabilitatea de a-și cere scuze după implicarea într-un conflict: nu e vina lor. Sunt adesea charismatici, te fac să te simți bine până când faci ceva ce nu le convine. Atunci vei fi un om oribil și așa vei rămâne. Semnale de avertizare: devotament prematur și cumva gratuit, clamări de iubire și loialitate urmate de un efort insidios de demonstrare a propriei valori doar ca să ușureze dependența. Apoi vor folosi asta în beneficiul personal. Toate merg bine până când se întâmplă să faci ceva ce nu le convine, apoi ciclul se reia. Fugi de ei ca de ciumă!
- Se mândresc cu comportamentul avut în situații de furie
- Când discuți o problemă îți vorbesc mereu despre experiența lor; nu înțeleg și nu vor discuta motivația celorlalți dintr-o perspectivă empatică
- Când sunt prietenoși te întreabă despre problemele tale, dar foate rar sau deloc nu oferă informații despre ei. Am lucrat cu o astfel de persoană. În momentul apariției unui nou angajat era prima care făcea cunoștință cu el. Găsea ceva comun, îi câștiga încrederea, se oprea de vorbă cu el de câteva ori pe zi. În scurtă vreme el îi povestea experiențe personale pe care altfel nu le-ar fi mărturisit nimănui. Apoi ea le folosea împotriva lui – dacă simțea o amenințare, ori îl bârfea cu alții exact pe seama acestor informații.
(De pe Reddit adunate..)
Leave a Reply